În perioada 31 august – 1 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe organizează Reuniunea Anuală a Diplomației Române, un moment important de reflecție, coordonare și orientare strategică pentru corpul diplomatic și consular al României.
Este un eveniment care atrage firesc atenția oricărui demnitar care lucrează, direct sau indirect, cu rețeaua diplomatică a României. În multe situații, ambasadele și consulatele sunt primul partener de dialog, primul sprijin instituțional și prima punte către oportunități economice, investiții, parteneriate sau proiecte externe relevante pentru țara noastră.
Ediția din acest an a RADR este dedicată unei diplomații mai eficiente, mai pragmatice și mai bine conectate la interesele României. În acest context, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a fost invitat să contribuie la dezbaterea privind prioritățile României în materie de conectivitate, alături de reprezentanți ai ministerelor Energiei și Transporturilor.
Chiar dacă domeniul conectivității digitale este coordonat în mod direct de un coleg secretar de stat din MEDAT, dinamica unei zile de lucru la minister, cu ședință de Guvern și agendă suprapusă, a făcut ca eu să preiau reprezentarea ministerului în acest panel. A fost o participare apărută într-un context operativ, dar pe care am tratat-o cu toată seriozitatea, pentru că perspectiva MEDAT și importanța digitalizării trebuiau să fie auzite în cadrul RADR.
Panelul, moderat de colegele mele secretar de stat Clara Staicu și Clara Volintiru, a reunit perspectivele celor trei domenii-cheie ale conectivității: energie, transporturi și digital. Alături de domnul Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, și de domnul Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, am încercat să conturăm o imagine integrată asupra proiectelor externe prin care România își poate valorifica mai bine poziția regională.
În intervenția mea, am pornit de la o idee simplă: conectivitatea digitală nu mai este doar o temă tehnică. Este o componentă strategică a securității, competitivității și dezvoltării economice. Economia modernă nu funcționează doar pe drumuri, porturi, căi ferate și rețele energetice, ci și pe infrastructuri mai puțin vizibile, dar esențiale: fibră optică, 5G, cabluri submarine, centre de date, comunicații securizate și, în viitor, infrastructuri cuantice.
Pentru România, această discuție este cu atât mai importantă cu cât poziția noastră geografică ne așază la intersecția dintre Uniunea Europeană, Balcani, Marea Neagră, Republica Moldova, Ucraina și, prin Caucazul de Sud, către Asia Centrală. Dar poziția geografică, singură, nu produce conectivitate. Ea trebuie transformată în coridoare, proiecte, investiții și infrastructură reală.
Am punctat câteva proiecte relevante deja aflate în implementare sau în pregătire, precum coridoarele digitale transfrontaliere, proiectele 5G din zona estică și sudică a României, conectivitatea digitală a Deltei Dunării și miza strategică a Mării Negre ca spațiu de conectare între Europa, Caucaz și Asia Centrală.
Una dintre ideile principale pe care am susținut-o este nevoia unei abordări integrate: acolo unde România discută despre coridoare energetice și coridoare de transport, trebuie să analizeze în paralel și coridoarele digitale. Nu este eficient să construim strategii separate pentru același spațiu geografic. Infrastructura viitorului va fi integrată sau nu va fi suficient de competitivă.
Am propus, de asemenea, dezvoltarea unei hărți interinstituționale permanent actualizate a proiectelor externe de conectivitate relevante pentru România. O astfel de hartă ar trebui să urmărească simultan proiectele de transport, energie, digital, comunicații securizate, proiectele din Marea Neagră și cele care privesc Republica Moldova, Ucraina, Caucazul de Sud și Asia Centrală.
Pentru fiecare proiect important, România ar trebui să știe clar care este stadiul, calendarul, partenerii implicați, modelul de finanțare, interesul național și deciziile care trebuie luate în următoarele 6–12 luni. Un asemenea instrument ar ajuta ministerele de linie, administrația centrală și rețeaua diplomatică să lucreze mai coordonat și mai orientat spre rezultate.
Mesajul meu către rețeaua diplomatică a fost că România are nevoie de o diplomație orientată spre proiecte. Nu doar de promovare generală, nu doar de prezentări despre potențialul țării, ci de informație timpurie, contacte relevante, acces la consorții, identificarea investitorilor și urmărirea instrumentelor europene de finanțare.
Nu cerem diplomației să negocieze proiecte tehnice, ci să ne ajute să vedem mai repede oportunitățile și să intrăm în proiecte înainte ca structura lor să fie deja stabilită.
Pentru cetățeni, toate aceste teme pot părea abstracte. În realitate, ele au efecte directe: servicii publice digitale mai bune, infrastructură mai sigură, comunicații mai reziliente, economie mai competitivă, turism mai bine conectat, logistică mai eficientă și investiții care pot ajunge mai ușor în România.
M-am bucurat să pot contribui, chiar și într-un context ad-hoc, la această dezbatere și să reprezint Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului într-un eveniment de o asemenea importanță.
A fost și un prilej plăcut să revăd ambasadori și reprezentanți ai României cu care m-am intersectat de-a lungul anului în contexte internaționale importante, de la Sofia, Berlin și Bruxelles până la Chișinău și Paris, în cadrul OCDE.
România are nevoie de o diplomație mai conectată la economie, la investiții, la proiecte și la beneficiile concrete pe care le putem aduce cetățenilor. Iar conectivitatea — energetică, de transport și digitală — trebuie să fie una dintre marile teme prin care transformăm poziția geografică a României într-un avantaj strategic real.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Toiu, adeschis astăzi Reuniunea Anuală a Diplomației Române alături de 200 de Membri ai corpului diplomatic și consular și invitați pentru a evalua rezultatele ultimului an și a consolida planurile pentru cresterea economică, securitate și întărirea relației cu diaspora.
Într-o epocă în care dezechilibrele structurale se suprapun, diplomația este o ancoră, oferim siguranță și predictibilitate prin acțiune și promovarea asertivă a agendei României prin discuții alături de țările partenere.
Într-un asemenea context, miza României nu este să se adăpostească, ci să înainteze, să preia inițiativa și să-și împingă activ propria agendă.
Reperele noastre de politică externă rămân ferme, dar ele trebuie adaptate activ. Nu trebuie și nu avem de făcut o alegere între pilonii noștri: rămânem o ancoră puternică între UE și SUA, investind constant în parteneriatul transatlantic în timp ce NATO și postura americană pe continent se revizuiesc. Europa, la rândul său, este mai mult decât un cadru, este un amplificator al securității și prosperității noastre pe termen lung.
Ce am realizat de la București și prin serviciul exterior și ce construim mai departe împreună o facem ca o diplomație puternică europeană și transatlantică.
• Construim o Uniune Europeană mai puternică prin diplomație economică: România preia conducerea în negocierile europene, coordonând grupul „Prietenii Coeziunii” pentru ca viitorul buget al UE să răspundă nevoilor noastre directe. Fără o economie puternică nu există securitate, motiv pentru care am fost și rămânem conectați la acordurile comerciale ale UE.
• Performanță istorică pentru aderarea la OCDE: Suntem țara care a avansat cel mai rapid și cel mai eficient în negocieri. În ultimul an am reușit să finalizăm în Guvern, cu instituțiile partenere, 10 avize formale, avem acum 24 din cele 25 necesare și evaluare tehnică bună și pe ultimul aviz – un ritm record pentru parcursul nostru de aderare la clubul economiilor dezvoltate. În septembrie, în Consiliul OCDE urmează o nouă discuție despre parcursul de aderare.
• În fața riscurilor crescute ne-am consolidat profilul de furnizor de securitate la Marea Neagră, poarta geostrategică spre Orientul Mijlociu și Asia: am finalizat negocierile pentru lansarea sediului Hub-ului European de Securitate Maritimă la Constanta si Varna, am avansat, cu MApN și alături de partenerii din Bulgaria și Turcia, cooperarea pentru protejarea infrastructurii critice prin acordul de la Summit-ul NATO de la Ankara și Marea Neagră va fi parte dedicată din strategia de securitate UE. Continuam negocierile pentru finanțări și proiecte internaționale pentru cabluri submarine.
• Conectivitate strategică: Cu voință politică și claritate strategică, prioritizăm proiectele majore de infrastructură energetică și transport cu Republica Moldova și Ucraina, inclusiv construcția primului pod peste Prut în ultima jumătate de secol. Tot un pas istoric, după declarația miniștrilor de externe de la Cernăuți de vara trecută și acordul Președinților din primăvară, este faptul că Ziua Limbii Române este sărbătorită oficial în Ucraina pentru prima dată astăzi.
• Avem o viziune regională practică și ambițioasă: Ne exercităm activ viziunea strategică prin președințiile pe care le deținem în prezent în formatul Inițiativei Central Europene (ICE) – unde urmează găzduirea ministerialei aici și am decis să preluăm statutul de țară gazdă al Summit-ului din 2027, prin președinția Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)
• Suntem alături de cetățeni și Diaspora: Am extins substanțial capacitatea de procesare și sprijin a rețelei noastre consulare la nivel global. Integrarea noastră europeană trece și prin relațiile bilaterale direct aplicate: am finalizat peste 30 de parteneriate bilaterale, într-un proces interinstituțional cu ministerele de linie.
Toate aceste rezultate se datorează muncii extraordinare și profesionalismului ambasadorilor noștri și întregului corp diplomatic român, o echipă pe care continuăm să o consolidăm și prin cele mai ample procese de recrutare din ultimii ani.
România a dovedit că poate livra. Pe România te poți baza!