În aceste zile am avut responsabilitatea de a reprezenta România la reuniunea Consiliului Competitivitate (COMPET) al Uniunii Europene. Au fost discuții aplicate despre cum transformăm economia europeană pentru a face față noilor realități globale, cu impact direct asupra antreprenorilor noștri.

Agenda a fost extrem de densă, iar principalele repere ale prezenței mele aici au vizat două direcții vitale: competitivitatea industrială și reziliența turismului.

Strategie Industrială și Piața Unică
Am participat la reuniunea industriilor europene, o întâlnire strategică organizată la inițiativa Franței, un format excelent pentru a alinia interesele statelor membre privind reindustrializarea. În cadrul dezbaterilor generale din plen, ne-am concentrat pe soluții legislative concrete:

Industrial Accelerator Act: Cum accelerăm investițiile și dezvoltăm capacitățile de producție în Europa, reducând birocrația și susținând companiile să inoveze acasă.

Regimul 28 (EU Inc.): Un proiect ambițios pe care îl susținem, care vizează crearea unui statut juridic european unic. Acesta va reduce drastic barierele transfrontaliere pentru companii și start-up-uri, ajutându-le să se extindă mult mai ușor pe întreaga piață unică.

Viitorul Turismului European
Un alt punct central al vizitei a fost cina de lucru oferită de Comisarul European pentru Turism, Apostolos Tzitzikostas. Discuțiile de acolo au fundamentat dezbaterile din Consiliu privind adoptarea concluziilor pentru construirea unui turism sustenabil și competitiv pe termen lung. Totodată, am analizat cu maximă seriozitate un subiect presant: impactul direct pe care criza de securitate din Orientul Mijlociu îl are asupra fluxurilor turistice din UE, căutând mecanisme de sprijin și reziliență pentru operatorii din domeniu.

Mă întorc acasă cu convingerea că vocea României contează în arhitectura economică a Europei. Alături de ministrul Irineu Darău și întreaga echipă a ministerului, ne asigurăm că deciziile luate la Bruxelles se traduc rapid în oportunități reale și reguli mai simple pentru mediul de afaceri românesc.

Continuăm treaba!

Câteva articole coordonate, apărute recent în spațiul public, încearcă să transforme responsabilitatea și refuzul de a risipi banii publici într-o “știre-bombă”. Pentru că nu am absolut nimic de ascuns, prezint mai jos cifrele și faptele reale. Aceste realități 100% verificabile demontează punct cu punct acele falsuri mizerabile.

Irineu Darau – Ministrul Economiei, Digitalizarii, Antreprenoriatului si Turismului din Romania – Senator USR Brasov

==========
𝐌𝐢𝐧𝐜𝐢𝐮𝐧𝐚̆/𝐟𝐚𝐥𝐬: ”𝐒𝐞𝐝𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐳𝐚𝐟𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨”
𝑹𝒆𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆: Pentru a asigura o prezență flexibilă și solidă în circumscripție, un cabinet parlamentar are nevoie de mai multe puncte pentru prezență, lucru, afișaj și întâlniri. Iar legal și bugetar, cabinetul senatorial DIFERĂ de filială. De aceea, fiecare parlamentar USR de Brașov subînchiriază legal o cotă-parte (1/8) din cele 8 sedii pentru audiențe, muncă și întâlniri cu cetățenii din județ. Asta înseamnă aprox. 1500 RON lunar pentru TOATE spațiile la un loc, per cabinet parlamentar! În 2025, cuantumul lunar total era de aproximativ 2300 RON pentru TOATE spațiile din județ.

În plus, deși în articolul calomniator inițial au fost folosite imagini vechi de pe Google Street View pentru a lăsa impresia unor spații abandonate, toate aceste sedii sunt complet amenajate, funcționale și deschise activității.

Toate aceste cheltuieli au fost verificate în mod repetat – și la filială, și la Senat – de către AEP și Curtea de Conturi. Niciodată nu am avut vreo problemă. Dar adevărul contează mai puțin când obiectivul este să creezi un titlu.

𝐴𝑝𝑟𝑜𝑝𝑜, 𝑐𝑎̂𝑡̦𝑖 𝑝𝑎𝑟𝑙𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖 𝑠̦𝑡𝑖𝑡̦𝑖 𝑐𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑠𝑜𝑙𝑖𝑑𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑡𝑒𝑟𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑢 𝑠̦𝑖 𝑐𝑢 𝑠𝑒𝑑𝑖𝑖 𝑖̂𝑛 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑚𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑡̦𝑖𝑒?

==========
𝐌𝐢𝐧𝐜𝐢𝐮𝐧𝐚̆/𝐟𝐚𝐥𝐬: „𝐙𝐞𝐫𝐨 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚𝐭̦𝐢, 𝐝𝐞𝐜𝐢 𝐳𝐞𝐫𝐨 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞”
𝑹𝒆𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆: Nu am angajați per se, dar am în acest moment 10 colaboratori activi – aceștia având PFA-uri și SRL-uri – cu care cabinetul colaborează pe probleme și domenii concrete. Motivul principal este flexibilitatea – și a lor, și a mea. Cabinetul este un “client” care plătește strict cât are nevoie, pentru ce are nevoie. Așa se cheltuiește banul public eficient. La fiecare moment, în activitatea de parlamentar, am avut între 5 și 10 colaboratori – part-time sau project-based – în echipa cabinetului. Asta fiindcă nu plătesc nici prieteni, nici rude, nici pe ochi frumoși – ci strict pe muncă! Totul este transparent și 100% trasabil, prin deconturi lunare depuse la Senat.

𝐴𝑝𝑟𝑜𝑝𝑜, 𝑐𝑎̂𝑡̦𝑖 𝑝𝑎𝑟𝑙𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖 𝑠̦𝑡𝑖𝑡̦𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑠𝑐 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑎𝑝𝑒 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠𝑢𝑚𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑓𝑒𝑡𝑎𝑟𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑙𝑎𝑏𝑜𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑎𝑝𝑎𝑟 𝑐𝑢 𝑛𝑢𝑚𝑒 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑛𝑢𝑚𝑒 𝑝𝑒 𝑤𝑒𝑏𝑠𝑖𝑡𝑒?

==========
𝐌𝐢𝐧𝐜𝐢𝐮𝐧𝐚̆/𝐟𝐚𝐥𝐬: “𝐈𝐚 𝐛𝐚𝐧𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐥𝐚 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐒𝐏𝐏”
𝑹𝒆𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆: Un ministru are DREPTUL legal la protecție și transport SPP permanent. Dar exact pentru că respect banul public și limitele umane firești, ALEG de foarte multe ori să NU folosesc acest sistem pentru deplasările în județul Brașov sau pentru ore foarte matinale/târzii spre care îmi întind munca zilnică.
Suma de aproximativ 1.400 de lei furnizată lunar de Senat este folosită strict pentru deplasările necesare în activitate, fiind vorba de o sumă forfetară, NU de un decont cum fals se sugerează. Este o sumă paușal care poate fi folosită pentru mijloace de transport public, ride-sharing, alimentare cu combustibil sau consumabile pentru vehicule.

Alternativa ar fi ca statul român să suporte permanent costurile unor echipaje SPP, mașini și logistică mult mai scumpe pentru fiecare drum, inclusiv la ore imposibile.

Practic, sunt atacat pentru că aleg varianta mai ieftină pentru stat și pentru că sunt decent în felul în care respect timpul de muncă al oamenilor din SPP care mă însoțesc și mă protejează, fiindcă și ei au dreptul la noapte sau la weekend.

𝐴𝑝𝑟𝑜𝑝𝑜, 𝑐𝑎̂𝑡̦𝑖 𝑝𝑎𝑟𝑙𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖 𝑠̦𝑡𝑖𝑡̦𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑚𝑒𝑟𝑔 𝑐𝑢 𝑡𝑟𝑒𝑛, 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐 𝑢𝑟𝑏𝑎𝑛, 𝑟𝑖𝑑𝑒-𝑠ℎ𝑎𝑟𝑖𝑛𝑔, 𝑚𝑎𝑠̦𝑖𝑛𝑖 𝑜𝑏𝑖𝑠̦𝑛𝑢𝑖𝑡𝑒?

==========
𝑩𝒐𝒏𝒖𝒔 – 𝒂𝒅𝒆𝒗𝒂̆𝒓𝒖𝒓𝒊 „𝒖𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆”:
La capitolul integritate, datele oficiale mă plasează în topul absolut al transparenței din Parlament: în mandatul 2020-2024 am decontat ZERO LEI pe proprie semnătură din suma forfetară. În actualul mandat, media este de sub 10%. Deci cheltuielile mele sunt informații publice, transparente și pot fi verificate de oricine, la virgulă.

De altfel, alături de colegul meu Andrei Miftode, în 2024 am depus în Parlament un proiect de hotărâre – lăsat de alții prin sertare – pentru ca această posibilitate de decont prin propria semnătură să scadă drastic la maxim 10% (față de 50% astăzi!) – exact fiindcă vrem deconturi transparente!

Încă niște mențiuni care nu fac titluri:

 NU am locuință de la RAPPS, deși am dreptul, ci plătesc chirie și nu mi-am schimbat standardele cu ocazia schimbării de funcție.

 NU am decontat vreodată deplasări naționale sau internaționale din bugetul Senatului, preferând să le efectuez pe cheltuială proprie.

 NU am decontat costuri de deplasare din bugetul Ministerului decât în mod excepțional și minimal, preferând să mă descurc singur la “standardele” omului obișnuit – zboruri low-cost sau hoteluri de 3 stele.

𝐴𝑝𝑟𝑜𝑝𝑜, 𝑐𝑎̂𝑡̦𝑖 𝑝𝑎𝑟𝑙𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖 𝑠̦𝑡𝑖𝑡̦𝑖 𝑐𝑢 𝑠𝑢𝑚𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑓𝑒𝑡𝑎𝑟𝑎̆ 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑡𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑐𝑢 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑠𝑢𝑝𝑙𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑧𝑒𝑟𝑜 𝑑𝑖𝑛 𝑏𝑢𝑔𝑒𝑡𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑡̦𝑖𝑒𝑖? 𝐷𝑎𝑟 𝑐𝑎̂𝑡̦𝑖 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠̦𝑡𝑟𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑠𝑒𝑐𝑟𝑒𝑡𝑎𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑡 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑖̂𝑛𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎̆ 𝑏𝑢𝑔𝑒𝑡𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝑐𝑢 𝑡𝑜𝑡 𝑓𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑎𝑠𝑎̆𝑟𝑖, 𝑒𝑣𝑒𝑛𝑡𝑢𝑎𝑙 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑖 𝑉𝐼𝑃?

==========
De ani de zile, politica românească a obișnuit oamenii cu risipă, opacitate și privilegii. În momentul în care apare cineva care își publică transparent cheltuielile, care are costuri mici și care poate demonstra fiecare leu cheltuit… pare incredibil. Iar intenția unor sfere de interese este să creeze „scandal” din orice și să păteze pe oricine – doar-doar de-om ajunge să credem că toți sunt la fel și că nu mai are rost să avem încredere în nimeni.

Eu nu am nimic de ascuns și tocmai asta pare să îi deranjeze cel mai tare. Le-a luat luni de zile să inventeze niște fake-news absolut penibile. Declarația mea de avere, tot istoricul meu profesional și financiar, situația familiei mele arată așa cum ar trebui să fie: curat și simplu, așa cum este în cazul majorității românilor obișnuiți.

Am înțeles clar ceva în ultimele luni: când deranjezi un sistem, când vorbești despre risipa banului public, când sancționezi lipsa de performanță, inevitabil vin și atacurile.

Le-am ignorat mult timp. Am preferat să muncesc și voi continua la fel. Iar astfel de atacuri mincinoase nu mă impresionează și nu mă opresc.

Dacă ar fi să răspund la fiecare minciună și calomnie, nu aș mai munci. Dacă aș reacționa la fiecare încercare de intimidare și kompromat, aș da unor manipulatori de profesie putere asupra timpului meu și asupra atenției mele. Însă vine un moment pentru toate și știu că oamenii merită adevărul, care va și triumfa în fața campaniilor mizerabile bazate exclusiv pe falsuri.

==========
𝐏.𝐒. 𝐓𝐎𝐀𝐓𝐄 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐬𝐮𝐬 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐮. 𝐀𝐩𝐫𝐞𝐜𝐢𝐞𝐳 𝐞𝐧𝐨𝐫𝐦 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐚 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐝𝐢𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚̆. 𝐈̂𝐧𝐬𝐚̆ 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐭 𝐜𝐮 𝐧𝐞𝐫𝐮𝐬̦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐚̂𝐧𝐝𝐞𝐬𝐜 𝐝𝐞𝐧𝐢𝐠𝐫𝐚̆𝐫𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐮 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐞 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐞 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐝𝐞𝐯𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐛𝐢𝐥 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐠𝐞 𝐥𝐚 𝐜𝐞𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫 𝐢-𝐚𝐮 𝐦𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐭.”

Unde ieri dețineai 70% dintr-o companie care valora 100 milioane Euro, listezi 10% prin procedura ABB, reinvestești banii și azi deții 60% dintr-o companie care valorează 130 milioane Euro. Adică cu 8 milioane de euro mai mult.

Dar sunt politicieni din România care pretind că le știu pe toate, fără să aibă, de fapt, habar de nimic.

Așa s-au trezit unii să vorbească în aceste săptămâni despre procedura ABB în cazul companiilor de stat, spunând ba că e hoție, ba că ne vindem străinilor.

Haideți să clarificăm:

Statul român deține acțiuni la mai multe companii deja listate la Bursă: Hidroelectrica, ROMGAZ și altele. Același stat român s-a angajat atât prin PNRR, cât și prin Programul de Guvernare, să listeze trei companii de stat.

Având în portofoliu, din fericire, și companii performante, vrei să le valorifici și să o faci cât mai bine.

Absolut nimeni pe lumea asta nu cumpără acțiuni la companii de stat aflate în faliment, care sunt găuri negre pentru buget.

Când listezi o companie, poți să folosești:

IPO (Initial Public Offering): când compania intră pe bursă pentru prima dată;

SPO (Secondary Public Offering): vânzare ulterioară de alte pachete de acțiuni;

ABB (Accelerated Book Building): plasament accelerat către investitori instituționali.

Fiind vorba de companii deja listate, IPO sare din schemă.

Așa că haideți să comparăm SPO și ABB:

La SPO:

anunți public că listezi acțiuni

oricine poate cumpăra: cetățeni, fonduri, companii

lansezi anunțul cu 6-12 luni înainte

pregătești dosare voluminoase

e transparent și deschis

dar durează

prețul pe care l-ai anunțat azi poate să nu mai fie valabil peste un an pentru că piața poate scădea considerabil între timp

La ABB:

statul mandatează una sau mai multe bănci de investiții să coordoneze tranzacția

băncile contactează simultan zeci de fonduri instituționale mari (fonduri de pensii, fonduri de investiții, bănci de investiții), le transmite oferta și îi invită să liciteze

la proceduri pot participa inclusiv fondurile de pensii la care sunt înscriși peste 8 milioane de români

și le spui: „Listez pachet minoritar de acțiuni. Cine oferă mai mult?”

licitația durează 24-48 de ore

cel care oferă mai mult câștigă

banii intră imediat în contul statului

e rapid

toată procedura costă mai puțin

și prețul e cel din piață în acel moment (nu cel de peste un an, când nimeni nu poate ști cum vor sta lucrurile de fapt)

poate exista un discount față de prețul zilei și asta poate fi un dezavantaj, însă dacă piața scade cu 20% în cele 12 luni cât durează oferta publică SPO, pierzi mult mai mult decât orice discount acordat în ABB

Și mai e ceva foarte important în cazul ABB:

Banii vin rapid și nu stau blocați într-un sertar. Ei se investesc în companie, iar aceste investiții cresc automat valoarea ei.

Unde ieri dețineai 70% dintr-o companie care valora 100 milioane Euro, listezi 10% prin procedura ABB, reinvestești banii și azi deții 60% dintr-o companie care valorează 130 milioane Euro. Adică cu 8 milioane de euro mai mult.

Deși ai cedat acțiuni, valoarea reală pe care o deții este mai mare.

În propunerea pe care am prezentat-o Guvernului (nu decizie, nu obligație) am inclus și ABB ca variantă de rezervă. De ce? Răspunsul e foarte simplu: ca să nu pierdem bani europeni.

ABB nu e strategia principală, ci ca backup astfel încât să ne asigurăm că îndeplinim la termen jalonul 443 din PNRR, adică până pe 31 august 2026.

Dacă reușim cu restructurarea în timp util, atunci totul e perfect. Însă dacă nu ne încadrăm în timp, atunci ABB e plasa noastră de siguranță astfel încât să nu pierdem banii europeni.

Contrar opiniilor exprimate de politicienii care repetă iar și iar aceeași placă stricată, ABB este un instrument:

perfect legal

rapid și sigur

folosit pe toate bursele din Europa, inclusiv de Fondul Proprietatea în România.

Dacă cei care s-au perindat pe la guvernare din 2021 încoace ar fi respectat angajamentul pe care ni l-am asumat pentru a obține banii europeni, atunci procedura standard de listare trebuia să fie deja de mult încheiată și banii să fie acum în contul României.

Dar na, unii au rămas tot cu manipularea din anii ’90: „Nu ne vindem țara”.

Venim în sprijinul antreprenorilor cu o inițiativă dedicată dezvoltării durabile și modernizării afacerilor: „SME ECO-TECH”. Prin acest program, susținem firmele care vor să investească în tehnologii verzi, eficiență energetică și digitalizare.

Cu un buget de 288,8 milioane lei, oferim finanțare mixtă:

granturi de până la 40%

credite bancare de minimum 60%

Ne propunem să generăm investiții de peste 100 milioane CHF și să contribuim la crearea a cel puțin 800 de locuri de muncă.

Apelul de proiecte va fi deschis timp de 30 de zile, pe principiul „primul venit – primul servit”.

Dacă ai o afacere și vrei să faci pasul spre un model mai verde și mai digital, acum e momentul!

Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://economie.gov.ro

Irineu Darau, Ministrul Economiei, Digitalizarii, Antreprenoriatului si Turismului din Romania: Mai există și vești bune. Lansăm programe noi pentru IMM-uri și competitivitate reală. Încurajăm astfel dezvoltarea economică și reziliența.

Punem la dispoziția IMM-urilor din sectorul de producție aproape 289 de milioane de lei prin programul SME ECO-TECH, realizat împreună cu partenerii elvețieni.

Programul se adresează firmelor cu cel puțin 4 ani de activitate, care au deja experiență în piață și care au nevoie de investiții pentru a-și crește capacitatea și competitivitatea.

Estimăm finanțarea a sute de IMM-uri și crearea a cel puțin 800 de locuri de muncă noi.

Programul se deschide la finalul lunii mai și este gândit simplu: depunere digitală, evaluare rapidă, acces direct la finanțare pentru proiectele eligibile.

În economia românească există mii de firme care produc deja, care funcționează stabil, dar care au ajuns într-un punct în care nu mai pot crește fără investiții în modernizare – iar fix aici, pentru ele, intervine acest program.

În practică, vorbim despre modernizarea producției și adaptarea la cerințele actuale ale pieței, prin investiții în echipamente, tehnologii și soluții care cresc eficiența, reduc costurile și ajută companiile să rămână competitive.

O parte din finanțare vine sub formă de sprijin nerambursabil, iar restul prin credit bancar, astfel încât proiectele să fie sustenabile. Firmele își aleg direct banca parteneră din platforma digitală, pusă la dispoziție de Minister.

SME ECO-TECH, în modul în care a fost gandit, înseamnă înainte de toate sprijin pentru firmele românești care produc deja, dar care au nevoie de investiții pentru a crește, a se dezvolta și a rămâne competitive.

Mă bucur că prin acest program s-a reușit o cooperare reală între instituțiile românești, mediul privat și mediul bancar – cu sprijinul esențial al Confederației Elvețiene.

Margareta este o profesionistă desăvârșită, dedicată oamenilor și dezvoltării: economistă cu masterat în dezvoltarea afacerilor, antreprenoare cu o vechime de peste 30 de ani, a construit o afacere de la firul ierbii, împreună cu familia, a adus mereu plus valoare și prosperitate în comunitate prin cele peste 300 de lucrări realizate și doar în ultimii ani a contribuit cu milioane de euro la bugetul de stat prin taxele și impozitele plătite.

Este instructor de arte marțiale și s-a implicat constant în viața civică a orașului și în activitatea unor ONG-uri și cluburi sportive apreciate: din 1995 este vicepreședinte al Clubului Sportiv Kanku din Baia Mare, din 2023 – președinte al Clubului Sportiv Daito Baia Mare și, tot de atunci, membră în Comisia de cenzori a Federației Române de Karate Kyokushin.

A intrat în politică în 2019, din dorința de a contribui la schimbarea pe care o așteaptă maramureșenii. Este membră în Biroul Județean USR Maramureș și coordonatoarea departamentului „Femei în politică” la nivel județean, dar, mai presus de funcții, este un om corect, pregătit profesional, cu o mare capacitate de muncă și dorința de a fi cu adevărat în slujba cetățenilor.

Mult succes, Margareta Petruț!

România nu trebuie să rămână doar piață de achiziții, ci trebuie să devină platformă de producție, integrare, cercetare, mentenanță, export și formare de competențe tehnologice. Asta înseamnă locuri de muncă bine plătite, transfer de know-how, furnizori locali, exporturi, integrare în lanțuri NATO și europene și consolidarea bazei industriale de apărare.

A 7-a fabrică Elbit Systems din România, cea inaugurată azi, în Chitila, sprijină producția uneia dintre cele mai avansate platforme UAS din categoria sa, integrând tehnologii de ultimă generație, experiență operațională și lecții învățate din conflicte recente. Sistemele realizate local vor oferi Forțelor Armate Române capabilități moderne, validate operațional, precum și un avantaj tehnologic, contribuind totodată la creșterea autonomiei și sustenabilității naționale.

După 18 ani de amânări, blocaje și interese ale „băieților deștepți”, mâine se va finaliza o tranzacție istorică pentru comunitatea din Baia Mare: fostul sediu Remin, o clădire emblematică din centrul orașului, intră în patrimoniul local.

Administrația locală a încercat achiziția acestei clădiri de cel puțin patru ori, începând cu anul 2008, pentru a o transforma în noul sediu administrativ al Primăriei Baia Mare. În această perioadă, la conducerea Ministerului Economiei, în portofoliul căruia se află compania REMIN, s-au aflat cel puțin 20 de miniștri. Niciunul nu a reușit să găsească o soluție, așa că imobilul a continuat să se degradeze.

În toamna anului trecut, Radu Miruță, ministrul USR al Economiei la acea dată, aflat într-o vizită de lucru în Maramureș, a promis că va debloca situația, iar clădirea se va vinde, printr-o procedură competitivă, la prețul corect, în mod transparent.

„Toată lumea spunea că nu se poate ca o clădire emblematică din oraș, Centrala Minelor, fără viitor clar, să fie redată localității la un preț corect. Am mers să o văd la fața locului. O clădire încărcată de istoria Maramureșului în jurul căreia roiau interese. Le-am promis că se poate! Mi-au zis că așa le-au spus mulți miniștri înaintea mea. S-a putut!”, a declarat Radu Miruță, fost ministru al Economiei, actual ministru al Apărării.

Ceea ce a început ministrul Miruță a fost continuat de ministrul USR Irineu Darău, succesorul său la Ministerul Economiei. Astfel, în luna februarie, oferta Primăriei Baia Mare pentru achiziția clădirii (singura depusă) a primit undă verde. Din prețul de circa 13 milioane de lei, aproximativ 3,3 milioane de lei reprezintă compensarea datoriilor istorice ale REMIN către bugetul local, un dublu câștig pentru municipalitate.

Semnarea contractului de vânzare-cumpărare care va avea loc mâine reprezintă ultimul pas al acestui proces și dovada unei promisiuni respectate prin munca în echipă și implicarea USR.

„Este doar primul pas spre valorificarea corectă și redarea în circuitul comunității a acestui patrimoniu uriaș al Remin aflat în paragină de ani de zile. În paralel, împreună cu Ministerul Mediului, căutăm soluții pentru a ecologiza și închide iazurile și haldele lăsate în urmă de minerit, care afectează mediul și sănătatea oamenilor”, a spus ministrul Economiei, Irineu Darău.

Un rol important în această reușită majoră l-a avut echipa locală USR.

„Un obiectiv ce părea imposibil devine realitate, iar acest lucru se datorează în special celor doi miniștri USR: Radu Miruță și Irineu Darău, care au preluat și rezolvat o problemă veche pe care, împreună cu comunitatea locală, le-au prezentat-o în timpul vizitelor în Maramureș. Fără munca și determinarea lor, acest obiectiv ar fi rămas la același stadiu ca și în ultimii 18 ani: acela de vis frumos. Dar orice obiectiv devine posibil cu oamenii potriviți. Datorită miniștrilor USR și noului secretar de stat Adrian Dan Pop, vocea Maramureșului chiar contează la București”, a declarat deputatul USR Brian Cristian.

USR acuză PSD că a declanșat deliberat actuala criză politică din motive strict legate de interese proprii și avertizează asupra riscurilor majore pentru stabilitatea guvernării și pentru accesarea fondurilor europene esențiale.

În urma întâlnirii cu președinții de filiale, membrii Biroului Național și miniștrii USR, președintele partidului, Dominic Fritz, a criticat dur comportamentul PSD, pe care l-a descris drept „cinic și grotesc”, complet inadecvat în contextul unei crize geopolitice și economice.

„Am asistat astăzi cu toții la un spectacol complet inadecvat: o petrecere electorală cu jocuri de lumini, în timp ce România traversează o perioadă critică. Au vrut să fie un moment al adevărului, dar din păcate am auzit prea multe minciuni. Este o minciună mare că această criză politică ar fi declanșată în favoarea românilor. Această criză este declanșată de PSD strict în interesul propriu”, a declarat Dominic Fritz.

Liderul USR respinge afirmațiile PSD privind responsabilitatea pentru tensiunile politice și subliniază că deciziile din coaliție au fost luate în consens. Totodată, Dominic Fritz atrage atenția că miza reală a crizei o reprezintă controlul asupra unor sume semnificative din fonduri europene.

„Sunt peste 10 miliarde de euro din PNRR în joc, iar în perioada următoare urmează să se semneze contracte pentru 16 miliarde de euro prin programul SAFE. O bună parte din acești bani vor rămâne în România și vor crea locuri de muncă. Pare că miza PSD este controlul asupra acestor resurse”, a subliniat Dominic Fritz.

Președintele USR a arătat că PSD a susținut măsuri precum creșterea taxelor, dar evită reformele necesare în instituțiile statului, preferând să mențină un sistem „preferențial”. În acest context, Fritz a subliniat că actuala criză nu este despre o persoană sau despre funcția de premier, ci despre direcția în care PSD dorește să ducă România și despre refuzul de a continua reformele asumate.

USR transmite un mesaj ferm de stabilitate și responsabilitate, anunțând că nu va abandona guvernarea și va continua implementarea reformelor.

„Vreau să îi asigur pe toți românii că noi nu dezertăm. Miniștrii USR sunt la muncă și vor continua să livreze reforme. Vom face tot ceea ce este necesar pentru ca România să nu piardă acești bani europeni, inclusiv prin preluarea interimatului unor portofolii, dacă va fi nevoie”, a declarat Dominic Fritz.

USR rămâne alături de premierul în funcție, va insista ca toate reformele agreate în programul de guvernare să fie duse la capăt și nu va accepta o revenire la negocieri cu PSD în cazul unei colaborări între acesta și AUR.

„Dacă PSD decide să voteze o moțiune de cenzură alături de AUR, nu mai există bază pentru negocieri. Nu am avea nicio garanție că nu vor dezerta sau șantaja din nou”, a avertizat liderul USR.

În perioada următoare, Dominic Fritz va purta discuții oficiale cu partenerii din coaliție, inclusiv cu PNL și UDMR, subliniind că USR negociază doar în cadrul formatelor asumate și respinge categoric existența unor negocieri informale: „România are nevoie de un guvern stabil și responsabil. Nu este momentul pentru calcule electorale sau jocuri politice. Este momentul pentru decizii serioase, în interesul cetățenilor”.

USR nu va deveni „roata de rezervă” pentru nicio construcție politică oportunistă și își menține angajamentul pentru o guvernare responsabilă, orientată spre reforme și interesul public.

Raportul este structurat pe niveluri de urgență:

* Primul și cel mai critic vizează decizii cu caracter ireversibil în 2026, pentru care fereastra de decizie se închide în acest an: TAROM, unde principiul european „one time, last time” interzice orice nouă injecție de capital de stat pentru minimum un deceniu, după 31 decembrie 2026; CFR Marfă, pentru care s-a solicitat falimentul până la 31 mai 2026; Romaero, unde eșecul planului de reorganizare duce spre faliment, iar votul creditorilor este programat pentru 15 mai 2026; și Avioane Craiova, expusă unor penalități contractuale față de Ministerul Apărării Naționale de 10-12 milioane de euro.

* Al doilea nivel privește decizii structurale cu efecte în cascadă, vizând Metrorex, CFR SA și ELCEN.

* Iar al treilea nivel cuprinde dosare PNRR fără consecințe ireversibile în 2026, precum MINVEST, REMIN și CNCIR.

Raportul cuprinde recomandări pentru fiecare companie și un tablou clar al problemelor și oportunităților.

În cazul Remin, direcția strategică recomandată este separarea clară între gestiunea obligațiilor de mediu și evaluarea activelor cu potențial economic: iazuri, licențe de decantare, care trebuie să facă obiectul unui audit independent înainte ca procedura de insolvență să le compromită valoarea.

Absența acestei evaluări transformă statul într-un creditor pasiv, blocat în inacțiune.

Sub conducerea ministrului USR al Economiei, Irineu Darău s-au făcut deja pași concreți pentru a înlătura blocajele istorice care au transformat Remin într-un mamut aflat de peste un deceniu în „moarte clinică”. Acești pași au vizat accelerarea aprobării unui plan de reorganizare și finanțarea unor explorări în haldele și iazurile de steril, pentru a ști cu exactitate dacă ar fi sau nu rentabilă prelucrarea lor, sau valorificarea clădirilor rămase în paragină.

Remin înseamnă însă și probleme mari de mediu, rămase nerezolvate, iar miniștrii USR susțin închiderea și ecologizarea iazurilor, care a început deja cu cel din Tăuții de Sus.

Deputatul USR Maramures, Brian Cristian, a constat ca „După ani buni în care acest iaz toxic a afectat sănătatea oamenilor și a otrăvit mediul înconjurător, ne asigurăm că nu mai există întârzieri și blocaje.
Lucrările deblocate anul trecut cu sprijinul miniștrilor USR, Diana Buzoianu, Radu Miruţă și Irineu Darău, sunt acum accelerate prin toate pârghiile legale, pentru a elimina cât mai repede acest risc major pentru comunitatea locală.

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), care finanțează proiectul, a încheiat procedurile; în prezent se lucrează la caietul de sarcini și, în curând, lucrările de închidere și ecologizare vor fi scoase la licitație publică.”

Pentru noi, maramureșenii, acest proiect nu este o simplă investiție, ci înseamnă o viață mai sănătoasă, un aer mai curat și un mediu mai protejat pentru generațiile viitoare.

Vorbim, în sfârșit, de pași concreți pentru a pune capăt risipei și ineficienței!

La această acțiune și-au anunțat participarea peste 20 de companii românești de top.

Evenimentul, organizat în premieră la sediul Alianței, constituie o etapă majoră în eforturile de diplomație economică ale României. Obiectivul central este evidențierea relevanței strategice a industriei naționale de apărare pentru arhitectura de securitate a NATO și creșterea profilului sectorului de apărare și securitate cibernetică în calitate de furnizori potențiali pentru Aliați.

Contextul economic este unul important având în vedere că cheltuielile totale ale Aliaților pentru cerințele de apărare de bază au depășit, conform Raportului Anual al Secretarului General al NATO, Mark Rutte, pragul de 1,4 trilioane de dolari anual.

Evenimentul este organizat la inițiativa ministrului Afacerilor Externe, prin Delegația Permanentă a României la NATO, beneficiind de sprijin tehnic și logistic din partea Ministerului Economiei, care a gestionat și procesul de selecție a companiilor participante.

„Romania Industry Day” include consultări la nivel înalt cu conducerile Agenției NATO pentru Comunicații și Informatică (NCIA) și Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA). Scopul acestor întrevederi este identificarea unor modalități concrete de integrare a companiilor românești în viitoarele programe de înzestrare și suport logistic ale Alianței.

„Suntem parte a celei mai puternice Alianțe defensive din lume, NATO, și asta înseamnă nu doar siguranță crescută ci şi oportunități pentru a creşte economia. Am construit Ziua industriilor româneşti, la sediul NATO, pentru a promova companiile româneşti să devină furnizori direcți pentru structurile alianței, pentru a accesa nişa lor dintr-o piață de profil de peste 1,4 trilioane de dolari anual între aliați şi pentru a întări profilul României de partener solid şi furnizor de securitate în pregătirea summit-ului B9 din București şi a summit-ului NATO din Ankara.

Interesele României cer o diplomație economică revitalizată. Construim în această guvernare acest tip de diplomație printr-o muncă coerentă pentru beneficii directe în economia națională. Investițiile pentru tehnologii avansate, crearea de locuri de muncă cu înaltă calificare acasă, în România, și poziționarea componentei de reziliență cibernetică, pentru care deja există cerere şi experiență internațională, toate fac parte din mizele evenimentului. Este primul, vor mai urma și altele”, declară Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe.

„Oportunitățile economice internaționale nu trebuie irosite, de aceea Ministerul Economiei va susține, alături de Guvern, promovarea industriilor-cheie și dezvoltarea industriei de apărare. Ne asumăm rolul de a susține atât mediul privat, cât și companiile de stat pregătite să dezvolte producția, să îndeplinească standarde exigente, să inoveze și să se integreze durabil în lanțurile de producție europene și globale”, a declarat Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Participarea României la această ediție inaugurală a fost configurată pentru a reflecta sectoarele cu cel mai mare potențial de cooperare. Printre cei peste 20 de operatori economici confirmați se numără companii private și de stat cu portofolii solide în dezvoltare software, comunicații securizate, sisteme satelitare, tehnologie anti-dronă, aeronautică și armament de ultimă generație.

„Romania Industry Day” reprezintă o platformă esențială de dialog care facilitează conectarea cerințelor operaționale ale NATO cu soluțiile inovatoare dezvoltate de industria românească, oferind un semnal puternic de încredere investitorilor internaționali și partenerilor strategici ai României. Această ediție va fi urmată, până la sfârșitul anului, de acțiuni adiționale de promovare a industriilor relevante în cadrul țărilor aliate.