În septembrie 2025, ca ministru al Economiei, Radu Miruță a repus pe picioare un proiect important din PNRR, abandonat de alții: robotizarea proceselor birocratice repetitive din instituțiile statului.

Pe românește, în loc ca un funcționar al statului să copieze manual date dintr-un formular într-un sistem, ore în șir, în fiecare zi, un program o face automat, în câteva secunde, o singură dată. Munca repetitivă și consumatoare de timp e înlocuită de procese automatizate, astfel încât funcționarii publici să se poată concentra pe ceea ce contează cu adevărat, iar cetățenii să primească răspunsuri mai repede și mai ușor.

E genul de proiect care nu face valuri, dar care schimbă concret modul în care funcționează administrația.

La propunerea lui Radu Miruță, Guvernul a aprobat un Memorandum care obliga instituțiile implicate să coopereze activ și să ofere acces la date și sisteme, pentru a permite integrarea noilor tehnologii.

Contractul de implementare a fost semnat la finalul lunii august, lucrările urmând să dureze 11 luni, cu evaluări intermediare la fiecare 3 luni.

În decembrie, Irineu Darău a ajuns la ministerul Economiei, a preluat proiectul și s-a asigurat că e pus în aplicare. Rezultatul? Câteva luni mai târziu, jalonul este considerat îndeplinit.

Din primăvara anului acesta, 240 de procese birocratice au început să fie automatizate. 124 sunt deja livrate în instituțiile publice. Astfel, 32 de instituții au început să lucreze mai rapid între ele.

Estimările arată că o astfel de automatizare într-o instituție duce la o economie de peste 40.000 de ore de muncă manuală – timp care poate fi redirecționat către relația directă cu cetățeanul. În plus, erorile vor fi reduse cu peste 75%, în unele cazuri cu 100%.

Proiectul continuă până la implementarea tuturor celor 240 de procese repetitive.

În plus, Irineu Darău a anunțat că, în cadru Autorității pentru Digitalizarea României va fi înființat un centru care va pregăti pregăti specialiști români pentru dezvoltarea acestor soluții pe termen lung.

Investiția depășește 17 milioane de euro din fonduri PNRR, dar miza nu e tehnologia în sine, ci timpul oamenilor. Practic, mai puțină birocrație înseamnă răspunsuri mai rapide de la stat, mai puține erori în activitatea funcționarilor și mai puține drumuri inutile la ghișee.

Ministrul Irineu Darău a actualizat normele de clasificare a structurilor turistice, cu un obiectiv dublu: standarde mai ridicate pentru turiști și mai puțină birocrație pentru operatori.

Turiștii nu vor mai avea “surprize” la cazare: normele de clasificare sunt actualizate la standarde internaționale.

𝗖𝗲 𝗰𝗮̂𝘀̦𝘁𝗶𝗴𝗮̆ 𝘁𝘂𝗿𝗶𝘀̦𝘁𝗶𝗶:

Aer condiționat obligatoriu în pensiunile noi de 4-5 margarete, indiferent de zonă, nu doar pe litoral, ca până acum
Camere adaptate persoanelor cu dizabilități în hotelurile și motelurile noi
Criterii moderne pentru hoteluri: parcare pentru autocare, stații de încărcare electrică, plaje Blue Flag
Apare categoria „resort turistic”, clar reglementată
Protecție solidă pentru turiștii care au plătit rezervări, dacă un operator își pierde certificatul sau licența

𝗖𝗲 𝗰𝗮̂𝘀̦𝘁𝗶𝗴𝗮̆ 𝗼𝗽𝗲𝗿𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝘁𝘂𝗿𝗶𝘀𝗺:

Documentație 100% online, fără drumuri la ghișeu
Dispare hârtia inutilă: certificatul de la ONRC nu se mai depune, ministerul verifică direct
Sunt eliminate criteriile care nu mai corespund realităților actuale 
Termenele se scurtează: de la 6 la 3 luni pentru completarea dosarelor
Mai mult timp pentru remedieri minore: de la 7 la 15 zile lucrătoare

Așa arată o reformă făcută cu cap, nu cu sloganuri: digitalizare reală, mai puțină birocrație și standarde care contează pentru turiști. Vezi în comentarii toate modificările din Ordinul de Ministru https://economie.gov.ro/wp-content/uploads/2026/07/OMEDAT-08.07.2026.pdf

Dincolo de formatul diplomatic, discuțiile de la Dublin au fost despre direcția în care merge economia europeană: cum facem Piața Unică să funcționeze mai bine, cum sprijinim companiile care vor să crească, cum mobilizăm finanțare pentru investiții productive și cum decarbonizăm industria fără să pierdem competitivitate, locuri de muncă și capacitate de producție.

Pentru România, aceste teme nu sunt abstracte. Ele înseamnă șanse mai mari pentru firmele românești să vândă în Europa, acces mai bun la finanțare, mai puțină birocrație, energie mai accesibilă pentru industrie, investiții în tehnologii noi și locuri de muncă mai stabile, mai bine plătite.

În cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, sunt implicat direct în aceste procese europene și internaționale, în forma în care le-am preluat odată cu mandatul de secretar de stat: dosare complexe, negocieri în desfășurare, poziții de țară care trebuie construite atent și interese economice care trebuie apărate cu argumente, consecvență și profesionalism.

Dar cred că România trebuie să facă pasul următor. Nu este suficient să reacționăm la inițiativele altora. Trebuie să devenim mai proactivi, să venim cu propuneri, să construim alianțe, să deschidem teme economice și să fim prezenți mai devreme în procesul european de decizie.

La Dublin am avut confirmarea că România este ascultată atunci când vine pregătită, serioasă și cu o poziție coerentă. În astfel de formate, respectul nu se cere, se câștigă prin prezență, consistență și capacitatea de a lega interesul național de direcțiile mari ale Uniunii Europene.

În marja reuniunii, am avut discuții bilaterale aplicate pe două dosare strategice. Cu directorul general al DG GROW, Kerstin Jorna, am discutat despre Critical Raw Materials Act și despre modul în care România poate valorifica mai bine potențialul său în zona materiilor prime critice. Cu delegația Poloniei am discutat despre Industrial Accelerator Act, un dosar esențial pentru viitorul politicii industriale europene și pentru modul în care Europa își va susține producția, tehnologiile strategice și competitivitatea.

Reuniunile politice de acest tip sunt doar partea vizibilă a procesului. După ele urmează multă muncă tehnică: grupuri de lucru, negocieri pe formulări, coordonare între instituții, ajustări de mandat și demersuri prin care reprezentanții statelor membre duc mai departe direcțiile stabilite la nivel ministerial. Acolo se definitivează, de multe ori, detaliile care fac diferența între o poziție generală și un rezultat concret pentru economie.

De aceea, prezența României la COMPET nu este despre protocol. Este despre poziționare, dialog, negociere și capacitatea de a transforma oportunitățile europene în proiecte românești.

Viitorul economic al Europei se va construi în jurul câtorva teme mari: industrie competitivă, materii prime critice, energie, tehnologii curate, finanțare pentru companii, digitalizare și autonomie strategică. România are resurse, are industrie, are antreprenori și are oameni capabili. Ceea ce trebuie să consolidăm este influența: capacitatea de a fi prezenți la timp, de a formula poziții clare și de a construi parteneriate care aduc rezultate.

Dacă ne facem treaba bine, aceste discuții se pot transforma în lucruri concrete pentru cetățeni: companii românești mai puternice, investiții mai multe, locuri de muncă mai bune, produse și servicii mai competitive și o economie românească mai bine conectată la marile direcții de dezvoltare ale Europei.

Europa se schimbă. România trebuie să fie parte din această schimbare nu ca spectator, ci ca stat care își cunoaște interesele, își apără economia și are curajul să vină cu inițiativă.

Inteligența artificială nu mai este doar o temă tehnologică, ci una dintre marile mize economice ale următoarelor decenii: industrie modernă, firme mai competitive, servicii mai bune și locuri de muncă mai bine plătite.

De aceea, participarea României la potențialul Proiect Important de Interes European Comun dedicat inteligenței artificiale este o prioritate pentru Ministerul Economiei și pentru viitorul economiei românești.

Un astfel de proiect european reunește state, companii și instituții în jurul unor investiții strategice pe care piața nu le poate susține singură la nivelul necesar, dar care pot schimba competitivitatea Europei.

În etapa actuală, procesul se află în faza de conectare între companiile europene care au depus proiecte și caută parteneri direcți, asociați sau indirecți.

Evenimentul organizat la Ambasada României din Berlin a fost un pas important pentru ca firmele românești să fie vizibile, ascultate și conectate cu parteneri germani relevanți în acest proces.

Alături de autorități guvernamentale din România și Germania, de Ambasada României și de companii din ambele țări, am lucrat pentru ca participarea României să nu rămână doar o intenție, ci să devină o prezență activă în construcția europeană dedicată inteligenței artificiale.

Pentru companiile românești, miza este accesul la parteneriate, finanțare, tehnologie și proiecte europene de anvergură.

Pentru tinerii României, miza este șansa de a lucra aici, în țară, în industrii ale viitorului, nu doar de a exporta talent.

Ca secretar de stat în Ministerul Economiei, am tratat acest dosar cu maximă atenție pentru ca procesul să avanseze, companiile românești să fie conectate la partenerii potriviți și România să aibă șanse reale de a ajunge în etapa următoare cu proiecte relevante.

România nu trebuie să fie doar consumator de tehnologie, ci parte din dezvoltarea tehnologiilor care vor defini viitorul economic al Europei.

„Da, încă semnăm olograf un ordin despre transformarea digitală, iar această imagine spune poate cel mai bine unde suntem încă astăzi ca stat.

Transformarea digitală înseamnă să redăm oamenilor timp, să asigurăm satisfacția unor servicii publice rapide și ușor de accesat, dar și să transparentizăm totul.

Îmi doresc un cadru real de dialog și colaborare, construit pe expertiză și responsabilitate, iar acest Consiliu Consultativ va umple fix acest gol resimțit în societate și în instituțiile cu atribuții în digitalizare.

El va reuni reprezentanți ai ministerului și ai instituțiilor din coordonare, alături de reprezentanți ai companiilor de tehnologie, universităților, institutelor de cercetare, organizațiilor patronale, asociațiilor profesionale, ecosistemului de start-up-uri și societății civile.

Membrii vor fi selectați printr-un apel public, pe criterii transparente și meritocratice, activitatea lor va fi neremunerată, iar recomandările și concluziile Consiliului vor fi publice.

În perioada următoare avem în față proiecte importante și critice: de la Portofelul Digital European și extinderea utilizării semnăturii electronice până la adoptarea inteligenței artificiale și accelerarea digitalizării economiei și serviciilor publice. Pentru toate acestea avem nevoie de o viziune comună, de dialog și de oameni care aleg să construiască împreună.

Cred cu tărie că transformarea digitală trebuie să devină o prioritate transversală pentru întreaga administrație. Nu este nicidecum un proiect IT și nici un proiect al unui singur minister. Trebuie să fie un proiect de țară și de modernizare a României. Și trebuie să aibă prioritate absolută!

Încă există instituții în care procesele nu sunt digitalizate. Încă există prea multă birocrație și prea multe sisteme care nu comunică între ele. Încă vorbim despre digitalizare mai mult decât o facem efectiv.

Când se discută despre transformare digitală, prea des se fac referiri doar la platforme, baze de date, interoperabilitate sau inteligență artificială.

Eu cred că ar trebui să vorbim, în primul rând, despre oameni. Despre părinții care își înregistrează copilul la naștere, despre tinerii care își deschid prima afacere, despre familiile care cumpără o locuință, despre cei care își schimbă domiciliul, își înmatriculează o mașină, își plătesc taxele sau au nevoie de un document de la stat.

Fiecare dintre aceste momente importante din viață înseamnă astăzi prea multe drumuri, prea multe ghișee, prea multe formulare și prea mult timp pierdut.

Doar atunci când statul va reuși să redea timpul oamenilor, vom putea să tragem concluzia că trăim într-un stat modern.

Și da, se poate!” – Irineu Darau

În ultimele luni, am coordonat activitatea MEDAT pe relația cu Parlamentul: am susținut punctele de vedere ale ministerului în comisiile de specialitate, am promovat ordonanțe de urgență aflate în procedură parlamentară, am intervenit în plenul Camerei Deputaților și am coordonat răspunsuri la întrebările și interpelările adresate ministerului.

Pentru mine, această responsabilitate are și o dimensiune personală. Prima mea experiență în Parlament a fost într-un cabinet parlamentar, unde documentam întrebări și interpelări pentru a obține informații publice greu accesibile și pentru a cere mai multă transparență din partea instituțiilor. Astăzi, sunt de cealaltă parte a aceluiași dialog democratic și știu cât de important este ca statul să răspundă clar, complet și responsabil.

Pentru cetățeni, această activitate înseamnă legi mai bine fundamentate, amendamente analizate cu atenție, decizii mai responsabile și o legătură mai directă între problemele reale ale economiei și soluțiile publice.

Pentru mine, astfel de reuniuni nu sunt simple exerciții de diplomație economică. Ele sunt locuri în care se discută direcții concrete pentru investiții, infrastructură, energie, digitalizare, producție, finanțare și lanțuri de aprovizionare. Iar România trebuie să fie prezentă în aceste conversații, pentru că de aici pot porni proiecte care se văd, în final, în economie: locuri de muncă, investiții, firme mai competitive și comunități mai bine conectate la oportunități.

Ca secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, am participat cu un obiectiv clar: să susțin o poziție a României orientată spre dezvoltare, predictibilitate și conectare regională. Într-o perioadă în care regiunea noastră este marcată de presiuni inflaționiste, costuri energetice, instabilitate geopolitică și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, România nu își poate permite să fie doar observator.

Trebuie să fie parte activă din spațiile în care se discută investițiile viitorului.

Mesajul meu a fost că România trebuie să transforme stabilitatea economică într-un avantaj competitiv real. Nu este suficient să avem potențial. Trebuie să îl convertim în proiecte, în investiții, în firme care cresc, în infrastructură care funcționează și în servicii publice care nu mai blochează economia.

Pentru cetățeni, toate aceste teme pot părea uneori îndepărtate: summituri, paneluri, discuții regionale, cooperare economică. Dar legătura cu viața de zi cu zi este directă. O economie mai competitivă înseamnă șanse mai mari pentru locuri de muncă mai bune. Investițiile în producție înseamnă salarii, taxe locale, dezvoltare pentru comunități și oportunități pentru furnizori români. Infrastructura mai bună înseamnă costuri mai mici pentru companii și acces mai rapid la piețe. Energia sigură și predictibilă înseamnă industrie mai stabilă și facturi mai suportabile. Digitalizarea administrației înseamnă mai puțin timp pierdut, mai puține drumuri, mai puține documente și o relație mai normală între stat, cetățeni și firme.

Am subliniat în intervenția mea că România trebuie să treacă de la o competitivitate bazată în principal pe costuri reduse la o competitivitate bazată pe valoare adăugată. Aceasta este una dintre marile mize economice ale următorilor ani.

Nu putem rămâne doar o economie atractivă pentru că avem costuri mai mici. Trebuie să devenim o economie atractivă pentru că avem oameni bine pregătiți, firme serioase, capacitate industrială, energie competitivă, servicii digitale, administrație mai eficientă și o poziționare regională care poate fi valorificată mult mai bine.

România are atuuri importante: acces la Marea Neagră, Dunărea, proximitatea față de Ucraina și Republica Moldova, apartenența la Uniunea Europeană și NATO, potențial industrial, resurse umane valoroase și o economie care poate deveni un nod regional pentru logistică, energie, producție și reconstrucție.

Dar aceste atuuri trebuie puse în lucru. Nu ajunge să le enumerăm. Trebuie să le transformăm în proiecte concrete.

La summit s-a discutat despre digitalizare, inteligență artificială, energie, infrastructură, logistică, producție, lanțuri de aprovizionare, finanțare și investiții regionale. Toate aceste teme sunt direct legate de ceea ce trebuie să livreze un minister al economiei într-o perioadă de transformare: mai multă predictibilitate pentru investitori, sprijin pentru antreprenori, politici publice mai bine conectate la realitatea firmelor și programe care cresc competitivitatea României.

Pentru Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, direcția corectă este clară: mai puțină birocrație, servicii publice digitale, licențiere mai rapidă, IMM-uri mai puternice, investiții conectate la furnizori români, turism dezvoltat ca sector economic și o administrație care susține inițiativa privată, nu o încetinește.

Am vorbit și despre importanța cooperării regionale. România, Bulgaria, Grecia, Turcia, Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest nu trebuie privite doar ca piețe separate. Împreună, pot deveni un spațiu economic mai competitiv, mai conectat și mai atractiv pentru capital privat.

Investitorii nu privesc doar o graniță. Ei privesc infrastructura, energia, stabilitatea, forța de muncă, reglementările, accesul la piețe, capacitatea administrației și potențialul regional. De aceea, România trebuie să fie prezentă la aceste mese de dialog, să își promoveze interesele și să își construiască rolul economic în regiune.

Nu toate rezultatele unei astfel de participări se văd imediat. Dar absența se vede în timp. Dacă nu suntem prezenți, alții vor defini direcțiile, vor construi relațiile și vor atrage proiectele. Dacă suntem prezenți, serioși și consecvenți, putem conecta România la mai multe oportunități economice.

Pentru mine, toate aceste activități au un sens foarte concret: să aducem mai aproape de România proiecte, programe și parteneriate care pot produce beneficii reale pentru cetățeni.

Asta înseamnă investiții care creează locuri de muncă. Înseamnă firme românești care pot deveni furnizori pentru companii mari. Înseamnă infrastructură care conectează regiuni. Înseamnă energie mai sigură pentru economie. Înseamnă servicii publice mai rapide. Înseamnă comunități care pot beneficia de dezvoltare, nu doar de promisiuni.

România trebuie să fie prezentă acolo unde se discută viitorul economic al regiunii. Dar prezența nu este suficientă. Trebuie să venim cu idei clare, cu proiecte, cu capacitate de implementare și cu o administrație care înțelege că dezvoltarea economică se construiește împreună cu mediul privat.

Acesta este obiectivul: o Românie mai conectată, mai competitivă și mai capabilă să transforme oportunitățile regionale în beneficii pentru cetățenii săi.

Până acum, dialogul dintre stat și mediul economic a funcționat prea des pe bază de urgențe. Ne întâlneam când apărea o criză, când exista o nemulțumire sau când o decizie deja luată avea nevoie de validare târzie. Am constatat prea puțină structură, prea puțină expertiză, prea puține date.

Însă o economie competitivă nu se construiește din reacții, ci din mult dialog și din previzibilitate.

Cu bucurie anunț că am semnat ordinul de ministru pentru oficializarea Platformei de dialog strategic pentru o economie competitivă și rezilientă, un organism permanent pe care țin să îl creez și să funcționeze pe termen lung.

Pe scurt, ce înseamnă această platformă?

Înseamnă că antreprenorii, organizațiile profesionale și experții vor avea un cadru permanent prin care să participe la discuțiile care stau la baza politicilor economice, nu doar să afle despre ele după ce sunt luate.

Înseamnă, de asemenea, mai multă transparență, mai multă previzibilitate și decizii mai bine fundamentate.

Înseamnă și o mână întinsă pentru parteneriat real și holistic între sectoarele public, privat, civic și academic.

Platforma va funcționa prin 7 Grupuri de Dialog Sectorial care acoperă domenii-cheie pentru competitivitatea economiei românești:

Politici Economice și Capital Uman

Industria de Apărare și Tranziția Multi-Use

Industrii

Antreprenoriat și IMM-uri

Diplomație Economică

Ecosisteme Digitale de Inovare și Start-Up-uri

Simplificare Reglementară și Debirocratizare

Am insistat foarte mult asupra modului de selecție. Participarea se va face printr-un proces transparent, meritocratic și strict apolitic. Se va ține cont de experiență, reprezentativitate și capacitatea reală de contribuție.

Tot procesul va fi digitalizat și oricine va putea vedea componența grupurilor, calendarul întâlnirilor, concluziile și propunerile rezultate din consultări.

Nu cred că această platformă va rezolva toate problemele economiei românești.

Cred însă că pune bazele unui principiu care ne-a lipsit prea mult timp: un dialog constant între cei care iau decizii și cei care creează locuri de muncă, investesc și produc valoare în economie.

Un stat mai competent începe cu decizii mai bune, iar deciziile mai bune încep prin a asculta mai devreme și mai serios.

Iașul are poveste, istorie, spiritualitate, universități, viață culturală și energie urbană. Exact genul de destinație care poate arăta lumii o Românie autentică, vie și competitivă.

Turismul românesc are nevoie de mai multă vizibilitate internațională, de branduri locale puternice și de promovare profesionistă. Avem ce arăta. Important este să o facem coerent și constant.

Felicit FIJET pentru alegere și Municipiul Iași pentru această recunoaștere.

„E o onoare şi o mare bucurie să lăsăm moştenire generaţiilor viitoare acest trofeu, ‘Mărul de Aur’, şi am speranţa că acest măr va face un pom care va face alte mere care vor duce mai departe prestigiul oraşului nostru şi al ieşenilor. Vă îndemn să profitaţi cât mai mult de acest nou început în turism, să căutaţi căile prin care turismul să devină cu adevărat un brand, să facem poate chiar mai bine decât ne imaginăm”, a spus primarul municipiului Iasi, Mihai Chirica.

FIJET oferă, în fiecare an, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. După ce a decis, în 1970, să instituie acest premiu, FIJET a conferit aproape 80 de astfel de trofee care, în timp, au avut dimensiuni şi forme diferite. Câştigătorii sunt selectaţi în urma analizei dosarelor de candidatură depuse de asociaţiile naţionale afiliate şi a votului conducerii organizaţiei internaţionale.

Am participat la Economic Resilience Forum, alături de oficiali ucraineni, europarlamentari, parlamentari din state europene, lideri regionali și reprezentanți ai familiei liberale europene ALDE/Renew Europe.

Cred că reziliența economică a Ucrainei trebuie privită ca un exemplu pentru România și întreaga Europă de a se adapta provocărilor tot mai periculoase.

Ucraina ne arată ce înseamnă ca economia, administrația, antreprenorii și comunitățile locale să continue să funcționeze sub presiune extremă. Ne arată că infrastructura, digitalizarea, logistica, energia, firmele locale și capacitatea administrativă sunt elemente de securitate și stabilitate.

România poate contribui concret prin cooperare transfrontalieră, coridoare economice, sprijin pentru antreprenori, digitalizare și conectarea Ucrainei prin rutele românești la piața europeană.

Digitalizarea este infrastructură critică. Înseamnă soluții care simplifică viața oamenilor și eficientizează companiile.

România trebuie să fie parte activă din reconstrucția Ucrainei: pragmatică, conectată și orientată spre rezultate.

Europarlamentarul USR Dan Barna: „ Prezența noastră aici, alături de colegii din USR, ALDE Party – Liberals and Democrats for Europe și Renew Europe, este semnalul ferm că liberalii europeni vorbesc pe o singură voce când vine vorba de viitorul Ucrainei. I-am mulțumit, în cadrul deschiderii oficiale, guvernatorului Ruslan Osypenko și întregii comunități pentru găzduire, regiunea Cernăuți fiind astăzi un hub logistic și economic vital pentru Ucraina și Europa.

Alături de componenta militară, stabilitatea economică a Ucrainei este piatra de temelie pentru întreaga arhitectură de securitate a Europei. Când investim în cooperarea transfrontalieră (cum este, de exemplu, programul Interreg NEXT România-Ucraina) și în capacitatea administrativă locală, investim direct în siguranța și stabilitatea întregului continent.”