Vin din Maramureș, o regiune în care muntele, comunitățile, tradițiile și apropierea de Ucraina fac parte din viața de zi cu zi. De aceea, participarea la primul Carpathian 8 Summit, organizat la Bukovel, a avut pentru mine o semnificație care a depășit reprezentarea instituțională a României.
Am ajuns acolo ca secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, dar și ca maramureșean care privește de multă vreme granița de nord nu doar ca pe o limită administrativă, ci ca pe o oportunitate insuficient valorificată.
Cred că una dintre marile schimbări de perspectivă de care avem nevoie este aceasta: Carpații și frontiera dintre România și Ucraina nu trebuie să fie o barieră. Pot deveni o punte de conectare economică, investițională, turistică și umană.
De ce contează C8 pentru România
Carpathian 8 este un format nou, care aduce împreună Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina în jurul unei geografii și al unor interese comune.
Este relevant că România a participat la nivel de Președinte al statului încă de la summitul fondator. Mesajul oficial transmis de România a fost că succesul unei asemenea platforme trebuie măsurat prin cooperare concretă, schimburi economice, investiții și proiecte care ajung efectiv la comunitățile din regiune.
România are, în același timp, un argument natural foarte puternic: deține cea mai întinsă componentă națională a spațiului carpatic și are comunități, infrastructură, economie, turism și interese strategice direct legate de viitorul acestei regiuni.
Însă simpla geografie nu este suficientă.
Trebuie să transformăm proximitatea în conectivitate, conectivitatea în proiecte și proiectele în dezvoltare economică.
De la o regiune de frontieră la o regiune de creștere
Războiul din Ucraina a schimbat profund rolul acestei părți a Europei.
Zone considerate în trecut periferice au devenit esențiale pentru logistică, energie, transport, producție, securitate și legătura Ucrainei cu Uniunea Europeană.
Din această perspectivă, Maramureșul, Transcarpatia și regiunea Ivano-Frankivsk nu mai trebuie privite doar ca teritorii aflate de o parte și de alta a unei frontiere externe a Uniunii Europene.
Ele pot deveni parte a unui coridor economic.
Un antreprenor din Maramureș poate găsi un partener în Zakarpattia. Un parc industrial din România poate construi relații cu producători ucraineni. O companie românească poate participa la viitoarea reconstrucție. Comunitățile turistice pot dezvolta rute comune. Investițiile în infrastructură pot deschide piețe noi.
Iar proiectele mari — energie, transport, logistică sau industrie — pot schimba fundamental perspectivele economice ale întregii regiuni.
Aceasta este dimensiunea C8 care mă interesează cel mai mult.
Investițiile trebuie să înceapă și de jos în sus
La Forumul Economic am susținut ideea că dezvoltarea acestei regiuni nu poate fi construită exclusiv prin proiecte de miliarde de euro.
Avem nevoie și de acestea. Dar integrarea economică reală începe atunci când companiile mici și mijlocii încep să lucreze împreună.
Când un producător român găsește o piață nouă în Ucraina.
Când o companie ucraineană găsește un furnizor în România.
Când două parcuri industriale încep să își conecteze ecosistemele.
Când un operator turistic creează un produs comun peste graniță.
Când infrastructura de frontieră face posibil ca toate acestea să se întâmple mai repede.
De aceea, una dintre ideile care trebuie dezvoltate mai departe este crearea unei adevărate rețele economice carpatice: agenții de investiții, parcuri industriale, camere de comerț, IMM-uri, autorități regionale și instituții financiare care să poată transforma oportunitățile individuale în proiecte comune.
România a fost prezentă și economic, nu doar politic
M-am bucurat că Ministerul Economiei m-a nominalizat pentru a reprezenta România la componenta economică a summitului.
Împreună cu ARICE și Parcuri Industriale Maramureș am contribuit la prezența României în zona Expo C8, iar alături de colegul meu Alin Grigore, Director General al Direcției Turism din MEDAT, am participat la paneluri, prezentări, mese rotunde și discuții bilaterale.
Am avut inclusiv o întrevedere cu ministrul Economiei și Mediului din Ucraina, în care interesul nostru a fost foarte concret: cum putem trece de la relația politică foarte bună dintre cele două state către mai multe proiecte economice, investiții și parteneriate între companii.
Cu numai două săptămâni înainte, discutasem la București și cu ambasadorul Ucrainei despre importanța acestei dimensiuni economice a relației bilaterale. Summitul de la Bukovel a confirmat cât de mare poate fi miza.
Sprijinul pentru Ucraina înseamnă astăzi securitate și solidaritate. Dar trebuie să însemne și pregătirea relației economice de mâine.
Un portofoliu care arată dimensiunea oportunității
Forumul Economic nu a fost doar o succesiune de discursuri.
Au fost aduse la aceeași masă administrații centrale și regionale, agenții de investiții, instituții financiare, companii și investitori.
Portofoliul prezentat în cadrul forumului a acoperit proiecte de energie, industrie și producție, tehnologii inovatoare, transport și logistică, infrastructură, agricultură și sănătate.
Important este și principiul: pentru prima dată, această macroregiune încearcă să se prezinte investitorilor nu doar prin opt piețe naționale separate, ci printr-o logică economică regională.
Exact aici văd una dintre marile oportunități pentru România.
Ce poate urma
Declarația adoptată la summit merge mai departe decât cooperarea politică generală.
Ea vorbește despre infrastructură comună de transport și logistică, interconectări energetice, dezvoltarea unor rute turistice comune, folosirea instrumentelor europene de cooperare transfrontalieră și chiar despre perspectiva construirii unei strategii macroregionale europene pentru Carpați.
Acest lucru poate deveni foarte important.
Uniunea Europeană are deja strategii macroregionale pentru Dunăre, regiunea Baltică, zona Adriatică-Ionică și regiunea Alpină. O dimensiune carpatică bine construită ar putea transforma mai ușor prioritățile comune în proiecte coordonate și finanțabile.
România trebuie să fie activă de la începutul acestei construcții.
Nu doar pentru că avem cea mai mare componentă carpatică dintre statele participante, ci pentru că avem interese economice directe: infrastructură, energie, industrie, turism, agricultură, conectarea Republicii Moldova și a Ucrainei la piața europeană și participarea companiilor românești la reconstrucție.
Pentru Maramureș, oportunitatea este și mai concretă
Pentru mine, aici discuția revine inevitabil acasă.
Maramureșul trebuie să profite mult mai mult de poziția sa.
Avem tradiție industrială, resurse, turism, antreprenori, parcuri industriale în dezvoltare și una dintre cele mai autentice identități culturale din Europa Centrală și de Est.
Dar avem și granița cu Ucraina.
Această frontieră trebuie să devină mai permeabilă economic: infrastructură mai bună, mai multe schimburi comerciale, cooperare între parcuri industriale, proiecte comune de turism și relații directe între comunități și companii.
Reconectarea nordului României cu regiunile carpatice ale Ucrainei poate deveni unul dintre proiectele de dezvoltare ale următorului deceniu.
The first summit of the Carpathian Eight, where we launched the Carpathian Integration Initiative.
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 19, 2026
May the EU’s Carpathian macro-region remain strong. And may this format support us on our path to joining the European Union. I thank all the leaders of the C8 countries,… pic.twitter.com/sS4eojyiZx
Carpații ca proiect european
Mi-a rămas după aceste zile o convingere și mai puternică.
Carpații nu trebuie priviți ca marginea unor state.
Trebuie priviți ca centrul unei regiuni europene care poate conecta economii, oameni și investiții.
România și Ucraina au astăzi o relație construită în condiții extrem de dificile. Avem însă posibilitatea să transformăm solidaritatea și cooperarea de astăzi într-un parteneriat economic pe termen lung.
De la cel mai mic antreprenor până la cele mai mari proiecte de infrastructură.
De la un traseu turistic comun până la un parc industrial.
De la comerț local până la noi lanțuri regionale de producție.
De la graniță la pod.
Pentru mine, aceasta este una dintre cele mai importante idei cu care plec de la Bukovel: Carpații nu sunt ceea ce ne separă. Pot deveni unul dintre cele mai puternice spații prin care România, Ucraina și întreaga regiune se reconectează economic și european.
The first summit of the Carpathian Eight, where we launched the Carpathian Integration Initiative.
May the EU’s Carpathian macro-region remain strong. And may this format support us on our path to joining the European Union. I thank all the leaders of the C8 countries,… pic.twitter.com/sS4eojyiZx— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 19, 2026